Ultimul interviuVasilica Tastaman"Eu nu mai am asa de mult timp. Imi doresc sa ma duc decent, acolo unde sunt mama, tata si toti ai mei" Am cunoscut-o pe doamna Vasilica Tastaman intr-o dupa-amiaza insorita de martie, in casa doamnei Stela Popescu. Era una dintre primele rabufniri ale primaverii buc...
Ultimul interviuVasilica Tastaman"Eu nu mai am asa de mult timp. Imi doresc sa ma duc decent, acolo unde sunt mama, tata si toti ai mei" Am cunoscut-o pe doamna Vasilica Tastaman intr-o dupa-amiaza insorita de martie, in casa doamnei Stela Popescu. Era una dintre primele rabufniri ale primaverii bucurestene, iar doamna Tastaman era foarte bine dispusa. Mi-a spus din start ca am primit deja o nota buna, pentru ca am fost punctuala. Mi-a mai spus ca-i place foarte mult revista "Formula As" si ca e fericita ca poate sa dea, in sfarsit, un interviu adevarat, serios si de suflet. Am inceput sa vorbim si... nu stiu cum au trecut trei ore si jumatate. Era o excelenta povestitoare, plina de inteligenta si de umor, iar cand vorbea despre fiul ei, iradia. Am plecat imbatata de parfumul personalitatii sale discrete, de modestia si dragalasenia ei. Ne-am mai vazut de cateva ori, apoi am continuat sa vorbim la telefon zi de zi. Initial, ca sa punem la punct detalii legate de interviu, apoi pur si simplu, pentru ca imi spusese ca ma iubeste, ca sunt o "fetita" pe sufletul ei. "Traieste-ti tineretea", imi spunea. "Stoarce-o pana la ultima picatura. Mie-mi pare rau ca s-a dus. Eu respect batranii, dar iubesc tinerii!" Intr-una din zile, cand mi-a spus ca nu s-a simtit prea bine si ca e internata in spital, am fost foarte surprinsa. Efectiv uitasem ca are o varsta, imi venea greu sa-mi imaginez ca flacara aceea miraculoasa putea pali. Apoi a venit ziua de duminica si acel telefon fatidic, prin intermediul caruia cineva ma anunta ca... flacara se stinsese definitiv.
Scr