Ar fi avut 70 de ani...Nichita Stanescu- Amintiri despre un reportaj de televiziune - - Intr-o zi luminoasa de vara, in spatiul mirific al parcului brancovenesc de la Mogosoaia, Nichita a acceptat sa vorbeasca "zburand" despre Eminescu. Transformat el insusi in zburator, ne-a lasat drept consolare m...
Ar fi avut 70 de ani...Nichita Stanescu- Amintiri despre un reportaj de televiziune - - Intr-o zi luminoasa de vara, in spatiul mirific al parcului brancovenesc de la Mogosoaia, Nichita a acceptat sa vorbeasca "zburand" despre Eminescu. Transformat el insusi in zburator, ne-a lasat drept consolare magia poeziilor lui. La multi ani, acolo, in cer, Nichita!
In vara anului 1979 i-am propus lui Nichita Stanescu sa facem un interviu. Se implineau 90 de ani de la moartea lui Eminescu si televiziunea imi solicitase colaborarea la emisiunile pentru tineret. Mai lucrasem cu el. Era un interlocutor dificil dar magnific, in "zi buna" - anula orice termen de comparatie.
Ne cunosteam de mult: de pe vremea cand el debutase stralucitor si eu il admiram cu timiditate, de pe bancile Facultatii de Filologie din Bucuresti. Veneam din provincia ardeleneasca si, ca atatia alti studenti de pe atunci, cazusem victima magnetismului sau de extractie nepamanteana, alipindu-ma, siderata, cortegiului sau de admiratori.
Inalt si blond, insotit de o aura de lumina, Nichita te-ar fi putut seduce prin frumusete, daca in spatiul care il inconjura n-ar fi existat mereu acel camp fosforescent de vorbire, o zona de iradiatii lingvistice care il facea ca pe zei, stralucitor dar impenetrabil.
Nu intelegeam nimic din ce spune. Ore in sir il ascultam fara sa inteleg. Nici un alt impact al acelor ani social dificili n-a fost mai dur si mai decisiv pentru mine, fiindca mi-a produs un complex cultural care m-a impins catre carti, catre salile Bibliotecii Academiei, unde ani la ra
