Batrinii internati in Caminul Spital Maicanesti spun ca nu au voie sa comunice cu lumea din afara institutiei. Ei acuza directoarea centrului ca "are ura si dispret fata de noi si a bagat frica in bolnavi". Reporterilor nostri cu greu li s-a dat voie in camin, iar discutia intre patru ochi cu asistatii le-a fost refuzata Caminul Spital Maicanesti, denumit acum Centru de Ingrijire si Asistenta, a devenit, spun batrinii pe care-i gazduieste, un fel de puscarie. Cei care au indraznit sa scrie ziarului nostru si sa sparga tacerea spun ca tot raul a inceput odata cu investirea in functie de director a Aureliei Marinescu, care vorbeste urit cu bolnavii amenintindu-i ca daca se pling cuiva, ii izgoneste din institutie. Batrinii povestesc ca din iulie anul trecut nu mai au voie sa iasa din camin, nu li se permite accesul la telefon iar scrisorile le sint citite. Dupa ce initial le-a fost refuzat accesul in centru - "Totul e asa cum stiti, doar ati mai fost aici, n-aveti nimic nou de vazut" - reporterilor nostri li s-a dat voie totusi sa intre, dar fara permisiunea discutiilor in particular cu batrinii. "Ma numesc Lascu Ion, am 67 de ani si sint fara ambele membre superioare. Aceasta scrisoare o scriu cu gura, sint internat in Caminul Spital din anul 1960. In toti acesti ani traiti in camin pot sa spun ca am dus-o foarte bine, am fost inconjurat de atentia si dragostea intregului personal pe care il consideram ca pe a doua familie. Din 1 iulie 2002 viata noastra si atmosfera din camin s-a schimbat in rau, de cind a venit la conducerea caminului d-na farmacista Marinescu, care are mare ura si dispret fata de noi, a bagat frica in bolnavi ca daca nu ne convine ne da afara. Chiar mie mi-a spus doctorul ca ma da afara, unei batrine i-a spus ca cimitiru-i aproape. Pe o batrina, Amariutei (decedata zilele trecute- n.r.) a jignit-o, a bagat frica in bolnavi ca daca nu le convine, po