- Editorial - nr. 73 / 15 Aprilie, 2003 La cateva zile dupa intrarea americanilor in Bagdad si declansarea haosului si a debandadei, in locul unei limpeziri a lucrurilor, situatia devine din ce in ce mai confuza. Intr-un fel, opiniile ziaristilor, ale comentatorilor sunt impartite, in functie de interese. "Esca", cea intrata de mana cu Tatulici, prin usa din dos, in manualele scolare de istorie, in locul lui Mihai Viteazul, al lui Cantemir, Stefan cel Mare sau Avram Iancu, vedea cu totul altceva decat noi toti, si-i dadea inainte cu "simpatia proamericana". Cat de "pro" a fost si este aceasta simpatie, s-a vazut si se vede! Altii, printre care si analistul militar Constantin Hariuc, cel care stie ce spune, invita la prudenta atat de necesara in astfel de situatii si conjuncturi. In functie de situatia din ultimele 48 de ore, mai multe intrebari isi cauta raspunsul. Haosul (pe care domnul Donald Rumsfeld refuza sa-l vada!), care a devenit cuvantul de ordine in capitala irakiana, a aparut in urma unei "regii" americane bine instrumentate, sau este o dovada a scaparii situatiei de sub control? Fortele de ocupatie favorizeaza anarhia? De ce jaful si debandada nu au fost stavilite la vreme? Sa fie adevarat (ce se spune!) ca aceia care s-au dedat la acte de vandalism nu sunt locuitori ai Bagdadului, ci insi intrati (adusi) o data cu tancurile americane pe strazile Capitalei? Intra, cumva, totul in planurile diversioniste americane, conform carora "eliberatorii" doresc sa dovedeasca faptul ca, fara ei, totul scapa de sub control? Multe speculatii, dar si concluzii ingrijoratoare pot fi invocate in fata actelor de vandalism. Sub semnul degetelor desfacute in forma de "V" ("Victorie!"), pe strazile Bagdadului se petrec lucruri incredibile. Se fura tot ce cade sub mana: fotolii, calculatoare, scaune, televizoare, canapele, chiuvete, cauciucuri, cai de rasa, roti de masina,