Romania Necunoscuta. Amintiri pe fundul apei- Pe Clisura Dunarii au existat candva sate bogate si tarani fericiti. Constructia barajului le-a scufundat fericirea intr-un cimitir gigantic de apa. Dar amintirile nu au moarte. In zilele senine, de primavara, bisericile se inalta din valuri, iar oamenii...
Romania Necunoscuta
Amintiri pe fundul apei- Pe Clisura Dunarii au existat candva sate bogate si tarani fericiti. Constructia barajului le-a scufundat fericirea intr-un cimitir gigantic de apa. Dar amintirile nu au moarte. In zilele senine, de primavara, bisericile se inalta din valuri, iar oamenii aprind lumanari -
Legenda spune ca inainte de marile batalii, stravechii daci beau apa din Istru. Credeau ei ca apa aceasta, daca a reusit sa rupa muntii si sa-i strabata, pe ei ii va face nemuritori. Beau apa din Istru si o betie ciudata ii cuprindea, o fierbinteala mai tare ca cea a vinului ii umplea de puteri, facea ca sangele sa clocoteasca in vene, inrosindu-le sabiile incovoiate ca niste seceri. Stapanul fluviului, un balaur aflat in adancuri, trecea in ei, transformandu-i in lupi.
Sunt pe Clisura Dunarii, urmand curgerea intortocheata a batranului Istru, cautand urmele balaurului. Balaurii nu au moarte, deci trebuie sa fi supravietuit undeva, aici, printre muntii inveliti in pacla albastrie a primaverii, amintirea lor trebuie sa poata fi dezgropata cumva. Dincolo de boarea solara ce pluteste deasupra apelor trebuie sa se poata simti respiratia animalului cosmic, in care dacii credeau si pe care il identificau cu fluviul insusi. Trebuie sa ajung la Cazane, acolo unde Dunarea fierbe in vartejuri grozave, pe locurile unde lupta dintre balaur si peretii de stanca a lasat urme adanci.
*
Ieselnita. Steiuri albe, din piatra poroasa, izbucnesc din ierburile abia mijite. Undeva, in padure, zeul Pan canta cu gla
