In cinstea Sfintelor Pasti"A batut la usa ta cineva!. Hai, deschide, nu mai sta!". Sfintele Pasti se intalnesc in leaganul vesniciei care e satul, cu primavara. Zana buna se plimba noaptea, presarand flori prin toate gradinile, sub coroanele negre ale tuturor pomilor, fara nici o partinire si fara ni...
In cinstea Sfintelor Pasti"A batut la usa ta cineva!
Hai, deschide, nu mai sta!"
Sfintele Pasti se intalnesc in leaganul vesniciei care e satul, cu primavara. Zana buna se plimba noaptea, presarand flori prin toate gradinile, sub coroanele negre ale tuturor pomilor, fara nici o partinire si fara nici o plata. Spume albe de ghiocei, mari de branduse mov, catifelate, toporasi albastri ca cerul, viorele azurii, galbene si lacuite flori de piciorul-cocosului aduc in fiecare zi o noua bucurie, o noua promisiune de viata, o noua speranta. Cantecul pasarilor picura in aer silabe sfinte din cer.
Invierea Mantuitorului le intareste si le certifica pe toate acestea ca daruri eterne pentru toti pamantenii. Oamenii au grija sa se purifice, sa-si primeneasca sufletul si trupul prin post, rugaciune, mila si milostenie, prin pomenirea celor morti, ca sa intampine cum se cuvine marea sarbatoare a triumfului vietii. Impartasania este obligatorie. Capul familiei spune: "Cine nu se spovedeste nu va manca pasca slujita in casa mea" si toti ai casei ii urmeaza exemplul, spovedindu-se. Pentru a putea merge la spovada, fiecare trebuie sa-si ierte dusmanii renuntand la orgoliu, asa cum Iisus i-a iertat pe cei care L-au rastignit, rugandu-L pe Dumnezeu-Tatal: "Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac" si precum ne-a lasat ca sarcina permanenta in rugaciunea Tatal Nostru: "...si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri". Acolo unde este orgoliu nu este dragoste, iar cel care nu iarta zice Tatal Nostru in desert.
Sambete
