Intr-un moment extrem de important pentru viitorul Uniunii Europene, oficialii UE au decis ca Romania – impreuna cu „sora ei de suferinta“, Bulgaria – nu vor fi nominalizate in Declaratia finala de la Atena, semnata pe 17 aprilie cu tarile proaspat primite in UE. Lasat in suspensie si agatat doar de declaratiile verbale, viitorul Romaniei atirna acum de ea insasi si de modul cum va reusi sa-si rezolve problemele cele mai presante, in ochii oficialilor europeni, cum ar fi coruptia sau independenta Justitiei. Cuplul optimistilor Ion Iliescu-Adrian Nastase (prezenti, in calitate de observatori, la summit-ul de saptamina trecuta) a dat asigurari in privinta angajamentelor ferme ale Europei de a ne lua in calcul la largirea din 2007. Prim-ministrul a dat si citeva declaratii privind eforturile altor state in cursa pentru aderare – cum ar fi, de pilda, fostele tari iugoslave sau Turcia, banuite a pune si ele la cale „mici jocuri“ pentru imblinzirea factorilor de decizie UE. Dincolo de ce ar trebui sa faca sau fac deja alte state candidate, eforturile Romaniei – a reiesit limpede nu numai din declaratiile de la Atena, dar si din altele, facute la Bucuresti – trebuie sa se canalizeze in primul rind spre rezolvarea problemei coruptiei. Evaluarile ambasadorului american Michael Guest, destul de ingaduitoare, de altfel, cu guvernantii de la Bucuresti, le-au dat acestora curaj sa bagatelizeze avertismente mai severe, venite din alte directii. Asa a fost, de exemplu, declaratia facuta miercuri 16 aprilie de presedintele Camerei de Comert americane, Obie Moore, care a afirmat ca Romania ar putea fi scoasa din calendarul UE in 2007 daca nu va face eforturi considerabile si ca are cunostinta de cazuri de firme care au plecat din Romania din cauza coruptiei.
Aflati la Atena, atit presedintele Ion Iliescu, cit si prim-ministrul Adrian Nastase au tratat cu condescendenta