Cu siguranŢĂ, orice spectator care "a umblat la literatură" la viaţa lui va înţelege şi va gusta în mod special Hoţul de orhidee, în regia celui care a reuşit să intre "în pielea lui John Malkovich", Spike Jonze. Filmul nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun scenariu e tocmai despre scriere, despre dulcele coşmar al căutării de sine pe calea căutării cuvintelor ( coşmarul cuvintelor care nu încap în idei, al ideilor care nu încap în cuvinte, şi al sinelui care nu încape în nimic)... Doi scenarişti ( Charlie Kaufman şi Donald Kaufman) au scris un scenariu în care personajele principale sînt... Charlie Kaufman şi Donald Kaufman, doi scenarişti hollywoodieni, doi fraţi gemeni, dar cît se poate de "neidentici", deşi jucaţi de acelaşi actor ( Nicolas Cage, în dublu rol). Unul e artistul adevărat, talentul, prin definiţie neadaptat, chinuit, contorsionat, dar ros de o surprinzătoare "meschinărie" existenţială; celălalt e meseriaşul stupid, pragmatic, jovial, dar mai generos decît am crede la prima vedere. Amîndoi, deşi pe partituri diferite, compun, în fond, o singură voce, vocea Autorului, care e scenariul însuşi Cu o autoironie dusă pînă în pînzele disperării, scenariul transformă în personaj principal tocmai the voice over, adică defectul major al unui scenariu ( conform "regulilor" de creaţie din manualele de scenaristică, inspirate, fireşte, nu din 8 şi jumătate, ci din succesele de public ale industriei filmului; "Nu spune industrie", îi spune fratele artist fratelui stupid, obsedat să se adapteze şabloanelor de succes, oricît de cretine, ale acelei industrii).Toată istoria Hollywood-ului încape în povestea şi în condiţia celor două direcţii fraterne...

Filonul cel mai savuros al filmului de o autenticitate a nevrozei care l-ar putea umple de invidie pînă şi pe un Woody Allen , se leagă de "fluxul mental" al scenaristului-artist, aflat într-un perpetuu