In Simbata de Pasti si vitele se ung cu usturoi

In simbata de Pasti, seara se ung vitele si tocul de la usa grajdului cu usturoi si leustean (ca si in seara de Craciun si Anul Nou). In credinta straveche se zice ca, astfel, animalele vor fi ferite de ?Necuratu??. In acelasi scop, oamenii se ung cu usturoi pe frunte, genunchi si pe coate.

Bucatele se duc la biserica in desagi, traiste sau, mai nou, in cosuri de nuiele, pentru sfintit.

Focul de la Sapinta

La Sapinta, in noaptea de Pasti, de seara pina la Inviere, se face un foc in cimitir. Acesta este pazit permanent de feciori si barbati. In trecut, dar si astazi multi tarani nu maninca nimic de joi pina in ziua de Pasti, cind se cumineca la liturghia pascala.

Spalatura la riu cu argintu?-n mina

In trecut, inainte de plecarea la biserica, toti membrii familiei se spalau la riu, avind in mina o moneda de argint. Duceau apa ne-nceputa acasa.? Se credea ca vor fi? curati, iubiti si cautati ca banii de arginti si apa de izvor.

Toaca sau pusca cu carbid

In toata perioada slujbei Invierii, cind suna clopotele si se bate toaca, in unele parti din Maramures se folosesc ?puscoace de carbid? sau alte pocnitori. Impuscaturile, ca de altfel si clopotitul si bataia in toaca, anunta Invierea.

Tarta sfintita se da animalelor pentru a fi sanatoase

La Birsana, pe Valea Izei, se crede ca este bine sa lipesti o parte din interiorul grajdului vitelor cu o bucata de balegar moale pentru ca recolta sa fie buna. Se mai crede ca este bine ca, atunci cind se vine cu desagii de la biserica, sa se intre mai intii in grajdul cu vaca si sa se spuna: ?Sfinta Maica Preacurata, cum n-o ramas nimeni cu pasca la biserica, asa sa nu ramina nici vaca mea nelungata? (nefecundata - n.r.). Tot acum, din pasca sfintita se da cite o felie vitelor ca sa fie sanatoase. Se maninca c