În anul 1889 a apărut la Paris, la Editura Plon, volumul Athosul, note dintr-o excursie prin peninsulă şi pe muntele călugărilor, autor fiind abatele Alexandre-Stanislas Neyrat.

Călătoria la Muntele Sfânt fusese făcută, în vara anului 1879, de autor împreună cu un bun prieten, abatele André Chifflet. În drumul lor spre Constantinopol şi peninsula Athos, aflată atunci sub stăpânire otomană, cei doi abaţi au călătorit pe Dunăre, prin Viena şi Budapesta, până la Orşova, de unde au ajuns cu trenul la Piteşti, fiind dornici să viziteze mănăstirea Curtea de Argeş. Descrierea călătoriei pe apă, cu trenul şi cu trăsura până la Curtea de Argeş, prezentarea mănăstirii şi, în final, drumul până la Bucureşti, au fost preluate de autor dintr-o comunicare făcută, la Clubul Alpin Francez, de abatele A. Chifflet.

Nu ni se spune, din păcate, cum au ajuns cei doi călători de la Bucureşti la Marea Neagră, în drumul lor spre Constantinopol şi peninsula Athos. Calea ferată dintre Bucureşti şi Feteşti fiind dată în funcţiune abia în anul 1887, iar cea dintre Feteşti şi Cernavodă în anul 1895, probabil că cei doi călători au mers cu trenul până la Giurgiu ( linie dată în folosinţă în 1869), apoi cu vaporul pe Dunăre până la Cernavodă, de unde au luat iar trenul până la Constanţa. Linia dintre Cernavodă şi portul Constanţa fusese inaugurată de autorităţile otomane încă din anul 1860.

Am tradus capitolul din carte care se referă la călătoria celor doi abaţi prin România, în secolul 19, cu speranţa că impresiile lor despre ţara noastră ar putea să-i intereseze pe cititorii revistei.

Pe Şaptesprezece august, la orele unsprezece seara, am părăsit Pesta, îmbarcându-ne pentru Orşova. S-a auzit cel din urmă dangăt al clopotului şi vasul a început să tremure din încheieturi. Ne uitam unul la altul satisfăcuţi. În acel moment, Orientul se deschidea în