Rezultatele alegerilor din Belgia au confirmat continuitatea: coaliţia liberalilor cu socialiştii, "a curcubeului", rămîne la putere, după ce a obţinut, conform rezultatelor preliminare, 92-96 de locuri dintre cele 150 ale parlamentului. Mulţumit, Guy Verhofstadt, fost şi poate viitor prim-ministru a declarat că "guvernul iese fortificat din aceste alegeri, alegătorii ne-au reînnoit mandatul pentru continuarea operei de modernizare şi de schimbare a acestei ţări în următorii ani". Performanţele economice nu sînt grozave, cifra şomajului e mare, dar în comparaţie cu alte ţări europene, nu e chiar rău. Coaliţia a legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex şi a dezincriminat eutanasia şi drogurile uşoare (canabisul). Principalul rival al domnului Verhostadt, Stefaan De Clerck, liderul Partidului Creştin-Democrat flamand şi-a recunoscut înfrîngerea. Marii învinşi sînt însă verzii (ecologiştii): ei n-au obţinut procentul necesar pentru a participa la viitoarea coaliţie; se spune că au fost astfel pedepsiţi fiindcă au obţinut eliminarea din spaţiul public a reclamelor pentru ţigări şi, din această cauză, Belgia n-a mai putut organiza curse de Formula 1. Nu doar viciile, ci şi virtuţile au un preţ. Voturile pierdute de ecologişti s-au dus, se pare, spre socialişti şi aritmetica electorală a determinat, menţinerea în "limite acceptabile" a formaţiunii Vlaams Block, formaţiune de extremă dreapta cu o bună bază populară în Flandra, partea mai bogată, mai dinamică sub raport economic, dar şi mai conservatoare pe plan social decît Valonia francofonă. Discursul neoliberal se cuplează cu preocuparea pentru securitatea cetăţenilor, cu denunţarea corupţiei şi cu xenofobia. Xenofobia îi priveşte în special pe emigranţi. Personajul unei benzi desenate, larg difuzate în campania electorală, era un omuleţ, alb, îmbrăcat într-un costum de tweed, "un onorabil plătitor d