Sarbatoarea, cu influente precrestine, este dedicata spiritelor stramosilor. Blajinii ar locui la varsarea Apei Simbetei in Sorbul Pamintului, pe insula fericirii Concomitent cu marea sarbatoare crestina a Pastelui, traditia populara mai pastreaza unele sarbatori cu evidente influente precrestine. Astfel, in prima duminica dupa Invierea Domnului, adica miine, este Pastele Blajinilor, sarbatoare populara dedicata spiritelor mosilor si stramosilor. Despre Blajini, oameni blinzi si pasnici, incapabili de a face rau, se spune ca s-ar afla intr-o lume indepartata, la varsarea Apei Simbetei in Sorbul Pamintului, pe o insula a fericirii. In credinta populara se spune ca Blajinii sint aceia care, atunci cind Moise a deschis drum prin mare, n-au apucat sa treaca. Nu au case, ci traiesc sub umbra pomilor. Umbla goi si se hranesc cu poame, dar sint evlaviosi, isi petrec viata rugindu-se, si dupa moarte merg direct in Rai. Totodata, in lumea lor nevazuta, se spune ca Blajinii lupta impotriva fortelor raului care au inundat omenirea si ii ajuta pe muritori sa fie buni si drepti. Ei sint anuntati ca a sosit Pastele de catre oamenii de pe pamint, care arunca in apele curgatoare cojile oualor sparte in timpul inrositului sau la prepararea alimentelor rituale. Cind este Pastele Cailor Pastelui Blajinilor i se mai spune si Pastele Mortilor, in aceasta zi credinciosii bocindu-si mortii, impartind pomeni. La Pastele Blajinilor, femeile impart peste morminte oua rosii, colacei, dar nu si vin, intrucit acesta este un simbol al vietii, iar Blajinii sint calauze ale mortilor pe lumea cealalta. In unele sate, in aceasta zi se intind chiar mese festive in cimitir, linga biserica, sau in cimp, la iarba verde. Duminica ce urmeaza Invierii, si incheie Saptamina Luminata, este numita si Duminica Tomii sau Pastele Mic. Pe linga Pastele Blajinilor, in aceasta zi, in unele locuri, mai este si o alta