- Social - nr. 86 / 6 Mai, 2003 - Vi s-a oferit in mai multe randuri posibilitatea sa faceti parte din structurile puterii. De ce ati refuzat ofertele? - Tocmai pentru ce spuneam inainte, pentru ca e ceva opus definitiei mele. Eu puteam sa fiu un luptator pentru propriile idei, care la un moment dat puteau fi si ale celorlalti sau speram ca puteau fi si ale celorlalti. In nici un caz nu puteam fi un admini strator. Nu vedeam de ce ar fi trebuit sa fiu. Din punctul meu de vedere, oricum si oricat de necesara era lupta , era o forma de tradare a menirii mele. Pentru ca Dumnezeu m-a facut sa scriu carti, nu sa stau in Parlament sau intr-o ambasada. - Care ar fi relatia ideala dintre scriitor si putere? - Cred ca ar fi ideal, dar cunosc foarte putine cazuri in istoria omenirii, daca puterea ar asculta scriitorii. Un caz care-mi vine acum in minte este De Gaulle pe Malraux. Evident ca tarile respective ar avea de castigat din asta. Ideal ar fi insa si ca scriitorii sa aiba argumente pentru a-si permite sa creada ca cei de la putere sunt capabili sa-i asculte si ca n-o fac doar din interese electorale, deci doar ca sa-i manipuleze. Pentru ca, in ultima instanta aceasta neincredere, aceasta continua relatie care tine de castigul electoral pentru cei de la putere si de spaima de manipulare pentru scriitori, ii indeparteaza pe unii de altii. - Eram nedumerit la un moment dat de sprijinul care parea neconditionat acordat unor politicieni. Inteleg ca era, totusi, conditionat de indeplinirea unor angajamente. In ce masura pot compromite pe un scriitor angajamentele intr-o directie politica sau alta? - In cazul meu nu s-a pus niciodata angajamentul meu fata de vreo putere. Eu am sprijinit si am contribuit la crearea coalitiei unor partide democratice, pentru ca sa se ajunga la o rotatie a puterii. Numai dupa ce se schimba o data puterea in Romania se putea vorbi de o R