Gombrowicz, meditînd asupra sincerităţii scrierii memorialistice şi a literaturii: „Nu mă arat aşa cum sînt, ci aşa cum vreau să fiu."

Citatul e unul „de gradul doi" pentru că îl preiau din Să fie binecuvîntaţi, cartea lui Maurice Nadeau, care redă formularea, adăugînd: „I se întîmpla totuşi să-şi vorbească lui însuşi, în secretul conştiinţei sale, fără teama de a fi citit de alţii, dovedind acea luciditate pe care o avea la un nivel eminent." Dar nu despre Gombrowicz va fi pagina aceasta, ci despre cartea scrisă de Maurice Nadeau. În alt fel poate decît scriitorului polonez, şi citatul, şi propria precizare, i se potrivesc de minune volumului acestuia, apărut anul trecut la Editura EST, într-o excelentă traducere în limba română semnată de Ioana Pârvulescu.

E inspirată redarea în română a titlului original al cărţii lui Nadeau, Grâces leur soient rendues, prin Să fie binecuvîntaţi, traducere pentru care autorul şi-a exprimat acordul. Ne aflăm de altfel în faţa unei versiuni în limba română ce ştie să păstreze savoarea şi spiritul originalului. Sînt refăcute în carte jocuri de cuvinte şi propuse variante noi pentru textele literare citate, chiar dacă acestea au versiuni mai vechi în limba română, traducătoarea mărturisind „plăcerea de a ne apropia în acest mod direct şi modest de marile cărţi ale secolului." Se bucură cartea aceasta de o traducere profesionistă cum puţine apar.

Maurice Nadeau a fost, timp îndelungat, personaj de prim-plan al vieţii literare din Franţa. Gazetar, cronicar la Combat, L’Observateur, La Quinzaine littéraire, Les Lettres Nouvelles. Critic şi istoric literar, editor şi descoperitor de mari nume. Lui îi aparţine prima istorie a suprarealismului, el a fost primul care i-a publicat pe Roland Barthes, David Rousset sau Georges Perec, şi primul gata să-şi asume, înfruntînd un întreg scandal, editarea traduceri