De Şase ani, Facultatea de compoziţie, muzicologie şi dirijat a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti organizează la început de aprilie o săptămână de concerte ale corurilor şi grupurilor corale, recitaluri instrumentale şi camerale ale studenţilor de la secţiile teoretice, simpozion de muzicologie, concursuri de compoziţie şi muzicologie. Sunt compartimentele devenite tradiţionale, datorită iniţiativei şi suportului financiar oferit de facultate, prin decanul ei, prof. univ.dr. Vasile Iliuţ.
Muzica românească îşi găseşte un loc bine precizat în toate aceste Zile artistice şi ştiinţifice, de la evocarea unor maeştri (anul acesta, simpozionul de muzicologie a pus în prim plan figura lui Tiberiu Olah, de curând dispărut dintre noi) până la stimularea creativităţii tinerilor. Cel puţin privitor la concursurile de compoziţie şi muzicologie, mi-am confirmat o impresie accentuată pe parcursul prezentului an universitar: există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe studente ale secţiei de muzicologie comentează în eseuri sau studii bunăoară aspecte ale recviemului, iar titlurile compoziţiilor tinerilor evocă programatic ritualuri folclorice, descântece, psalmi sau anumite simboluri creştine.
Ascultând cele cinci cantate pentru soprană şi şapte instrumente, înscrise în concursul de compoziţie "Paul Constantinescu", mă gândesc cum s-ar putea defini acest episod de muzică românească, semnificativ probabil pentru viitorul nostru componistic. Din fericire, există diversitate. Pare că tradiţia europeană, accesibilitatea şi filonul bizantin sunt încă date puternice pentru tânărul ieşean Ion Ciprian Andrei ( anul V la Universitatea de Arte din Iaşi, distins cu premiul al III-lea), în Prea-Sfântă Fecioară Maria. Tot raportarea la tradiţie, cu mai mare atenţie pentru densitatea substanţei muzicale armonice, caracterizează ca
