Ca un făcut, apartamentul în care am nimerit la Paris, făcînd rocada cu un prieten care venea la Bucureşti, se află în acelaşi cartier Faubourg Saint-Antoine în care am petrecut cele şase luni ale primului meu sejur parizian, acum 12 ani. Şi ca un alt făcut, nici n-am ieşit bine să-mi iau berea de bun sosit că prin faţa mea a trecut Alex, proaspăt venit de la Teheran. A cerut şi el o bere şi am schimbat noutăţi. Apoi am mers împreună la Ecole să mîncăm - Steph avea nişte bonuri de la o prietenă plecată în Argentina. Cafeaua am luat-o pe terasă, unde tot ce era sau se visa balcanic în Ecole era la întîlnire. Am putut astfel să rezolv o problemă rămasă în suspensie cu Otilia, pe care o ratasem la Bucureşti. Apoi am mers la Steph şi Boris să bem ceva în cinstea revederilor - la baruri această îndeletnicire a devenit aproape prohibitivă. O mansardă studenţească într-un cartier şic. De pe balcon se vede, bineînţeles, Turnul Eiffel; iar de balustrada balconului atîrnă o funie lungă, cu care nu ştiu cine a vrut să urce - sau să coboare, nu se mai ştie prea bine - de pe acoperiş cu iubita sa, reeditînd sui generis scena balconului. Sîntem vreo zece în cei zece metri pătraţi - cu cîteva zile înainte însă, la aniversarea de 30 de ani a lui Steph au fost vreo treizeci. Cîţiva stau pe canapeaua recuperată de la notarii de dedesubt, care o lăsaseră în stradă; restul stăm pe jos pe unde putem. Au mai rămas cîteva beri de la cheful de zilele trecute, Maria a adus nişte vin, a mai rămas nişte "Balsam" rusesc de la Igor - care a apărut şi la acest chef cu cîte un peşte afumat în fiecare mînă şi o sticlă de votcă în buzunar, pe care a băut-o singur pînă la ziuă -, o sticlă de "Travarica" croată şi, deloc de neglijat, nişte castraveţi acri polonezi. - ¤%&Ą'*ľ.... - în iraniană. Alex vorbeşte la telefon cu iubita sa de la Teheran. Peste cîteva minute sună Riccardo. - ¤%&Ą'*ľ....