Am auzit de la bunici sau de la profesorii de istorie povesti despre o Romanie interbelica aflata pe picior de egalitate cu Elvetia, povesti despre “granarul Europei” si tineri bulgari care veneau sa studieze la Bucuresti, pentru ca nu aveau universitate. Toate acestea ni se par atat de indepartate incat tin mai mult de domeniul fictiunii. Ne-am obisnuit cu postura de eterni codasi, de eterni pierzatori, ghinionisti ai Europei, si amintirile despre cum obisnuiam sa fim altadata ni se par fara sens. Si totusi, atunci cand auzim de 10 mai 1877 se pare ca ne mai trezim din amorteala. Ne plac povestile despre un alt tip de romani, care au avut curajul sa se ridice impotriva unui imperiu pentru a-si castiga independenta. Chiar daca oficialitatile nu s-au inghesuit ca la mult mai popularul 1 Mai, Ziua Independentei nu a trecut ca oricare alta in orasul de pe Bega. Manifestarile dedicate zilei de 10 Mai au inceput sambata dupa-amiaza cand s-a lansat cartea “Carmen Sylva”, tradusa in romana de Anne Marie Prodlipny, un volum despre o cu totul alta Romanie, de care cei trecuti de 65 de ani isi amintesc cu nostalgie. Dupa lansarea de carte a urmat un Te Deum la Catedrala Mitropolitana si o depunere de coroane de flori la Statuia Regelui Ferdinand I, din Piata Victoriei. Ziua s-a incheiat cu o serbare campeneasca in incinta Complexului Bastion. Chiar daca punctul principal de atractie au fost berea si micii, cei care intrau, macar de curiozitate, in incaperile care adaposteau o expozitie cu obiecte ce amintesc de Familia Regala, nu aveau de ce sa regrete. Puteau admira, pe langa portrete oficiale o colectie de bancnote, de la cea de un leu, cu gravuri de Grigorescu, pana la biletele de banca de doua-trei milioane de lei, “precursoarele” inflatiei. Pe langa decoratiile Casei Regale, mai meritau vazute si morometienele certificate de actiuni Marmorosch Blank, “societate anonima de