Un spectacol neasteptat, poate, este Le Costume (Costumul) la Théatre de l’Oeuvre, jucat in stagiunea 2002-2003. Productia nu e noua, dateaza de citiva ani, s-a jucat, in alta distributie, si la Bouffes du Nord.

Asa cum se vede in adaptarea pentru scena a lui Peter Brook si Marie-Hélène Estienne, nuvela lui Cam Themba, un autor sud-african, este un text usurel, genul „care spune, totusi, niste lucruri grave“, dar in tonalitate minora, cu umor, jucaus, gratios. De altfel, intr-un interviu, Brook marturisea ca ceea ce l-a frapat la acest text e umorul. Intr-o suburbie a unui oras sud-african, un cuplu tinar; el, Philèmon, o iubeste tandru, o dezmiarda, ii aduce micul dejun la pat inainte de a pleca la serviciu. Mathildei insa nu-i place sa faca dragoste cu el, desi il iubeste, in felul ei, stie ce noroc a avut cu un baiat asa de bine si de bun, dar a obosit sa tot auda pe toata lumea spunindu-i-o. Si il insala. Philèmon afla de la un amic, ii surprinde pe adulteri, hotomanul fuge pe geam si-si lasa hainele zalog. Pedeapsa: Philèmon o obliga pe Mathilda sa aiba grija de costumul uitat, sa-l hraneasca, sa-l puna cu ei la masa, sa-l culce. Neuitind sa o avertizeze ca, daca oaspetele lor va pati ceva, ea va muri. Mathilda se pocaieste, incepe sa activeze in parohie, Philèmon pare ca a iertat si ca a uitat. De fapt, toata tandretea lui initiala se converteste in ura si razbunare calculata la rece. La petrecerea organizata pentru membrii parohiei, totul merge struna pina cind Philèmon scoate iar costumul, de care el nu uitase, si o obliga din nou pe Mathilda, cu oaspetii de fata, sa-l ingrijeasca. Ea clacheaza, se sinucide. Umorul piere, surisul ingheata. Cortina cade, fara comentarii.

Toate personajele sint jucate de patru actori, toti de culoare (Hubert si Issac Koundé joaca alternativ rolul sotului, Hassane Kouyaté, Sara Martins, Tony Mpoudja). Fiecare