- Istoric - nr. 98 / 22 Mai, 2003 Acesta era omul pe care il vizau delegatiile romanilor, ale motilor si crisenilor, dupa 1765, intrucat trebuie stiut ca, intre anii 1747 si 1779, romanii ardeleni, adoptand calea "legalista", au inaintat 15 petitii, solicitandu-si drepturile promise, prin tot atatea delegatii trimise la Viena. Acesta a fost personajul care a facilitat intrevederea lui "Horea" cu imparateasa Maria Tereza, cu ocazia primei delegatii horene la Viena, in 1779. Referitor la cele 4 deplasari la Viena (1779, 1780, 1782 si 1783-1784), "Closca" avea sa declare la proces ca sustinerea financiara era asigurata prin contributie de catre comunitatile romanesti. "Calatoria pana la Viena au facut-o intotdeauna pe jos si fiecare calatorie tinea cate 4 saptamani la dus, si alte 4 la intors, si pe langa acelea mai trebuia sa astepte la Viena cate 4 saptamani si chiar mai mult". "Intaia data", deci in 1779, "au facut parte din delegatie "Horea", "Closca", Dumitru Todea Buta, si un alt locuitor din comuna Rau Mare, cu numele Gavrila". Mariei Tereza i-a fost inmanata o petitie in limba latina, redactata de nobilul roman din Abrud, Samuel Marti. "In calatoria a doua (1780 - n.n.) au fost "Horea", "Closca", Cristea Nicola si Gavrila Onu din comuna Rau Mare", petitia, inmanata lui Iosif al II-lea fiind redactata tot in latina de acelasi Samuel Marti. "Iar in calatoria a treia au fost la Viena "Horea", "Closca", Simion, varul lui Dumitru Todea din Rau Mare si Popa Dumitru din Certeja". De data aceasta, petitia a fost redactata in latina chiar la Viena, de catre omul de legatura dintre "Horea" si Iosif al II-lea, "Stefan Francisc Enedy din Viena" care se deconspira, mergand "cu dansii, in audienta la imparatul". Lucrurile se complica in privinta celei de-a patra delegatii horene la Viena, care a durat foarte mult, incepand "in postul Craciunului si de data asta s-a i