- Editorial - nr. 98 / 22 Mai, 2003 Din statisticile oficiale, studiate din 1930 incoace, rezulta ca Mures ar fi cel mai tiganesc judet al Romaniei. Asupra acestui aspect atrag atentia chiar si eminentele cenusii ale UDMR, intr-un document elaborat cu ocazia inventarierii localitatilor pentru table bilingve, si unde se arata ca, din cele 114 asezari din Romania, cu o pondere a rromilor de peste 20 la suta, 28, adica un sfert, apartin judetului Mures. Cresterea numarului rromilor sau al tiganilor este un fenomen general. Pe ansamblul tarii, din 1992 pana in 2002, deci intr-un deceniu, ponderea lor in totalul populatiei Romaniei a crescut de la 1,8 la suta la 2,5 la suta. In cazul judetului Mures, aceeasi miscare demografica prezinta o crestere de la 5,7 la suta la 7,04 la suta, iar in Targu-Mures de la 1,98 la suta, la 2,51 la suta. De cand ne stim, pe aceste meleaguri a fost semnalata o competitie demografica intre romani si maghiari, care se monitorizeaza foarte atenti unii pe altii. Maghiarii, mai ales, vad in orice imbunatatire a coeficientului demografic la romani un pas spre asimilare, dar si romanii sunt atenti la fenomenul maghiar. Preocupati intr-atat unii de altii , nici romanii si nici maghiarii n-au timp sa observe ca, de fapt, pericolul demografic, daca el exista, vine din alta parte, si anume de la tigani. Si, intotdeauna, cand doi se cearta, al treilea castiga. Ca lucrurile se intampla astfel ne-o spun tot statisticile oficiale. Daca, in ultimii zece ani, populatia judetului Mures, a scazut cu 4,95 la suta, in cazul tiganilor populatia a crescut cu 17,3 la suta. Practic, in judetul Mures, in 2002, avem cu 34.000 mai putini romani si maghiari, dar cu 6.100 mai multi tigani sau rromi. Aspectul este valabil si pentru municipiul Targu-Mures, care are cu 15.200 mai putini romani si maghiari fata de recensamantul precedent, dar cu 500 de tigani mai mul