- Comentariu - nr. 99 / 23 Mai, 2003 La o prima privire s-ar parea ca munca in sistem lohn este in beneficiul tarii, ca impulsioneaza exportul, mai ales in industria usoara romaneasca. O asemenea concluzie, dupa cum se va vedea, este lovita de superficialitate, intrucat in afara de ocuparea unui important detasament de forta de munca - mai ales feminina - contributia lohn-ului la dezvoltarea economica a tarii este nesemnificativa. Iata dovada cifrelor statistice: in anul 2002, industria de textile-pielarie a reprezentat 3,2 la suta din PIB, 8,9 la suta din productia industriala si 35,3 la suta din exportul Romaniei (inclusiv lohn). Dar sa nu se uite ca, desi exportul total al acestor produse s-a cifrat la 4,8 miliarde de dolari, importul de materii prime pentru lohn a costat 3,7 miliarde de dolari. Insistam asupra acestor aspecte cu atat mai mult cu cat, dupa cum bine se stie, industria usoara mureseana ocupa, pana in anul 1990, o pondere importanta pe ansamblul judetului prin activitatea multor tesatorii de lana, matase si bumbac, a fabricilor de confectii si de incaltaminte, a topitoriilor de in si canepa din sectoarele industriei republicane si ale cooperatiei mestesugaresti - ramura cu o anume greutate in exportul gene- ral. In schimb, astazi, dupa 13 ani s-a ajuns aproape la disparitia acestei ramuri industriale muresene, unitatile care isi mai trag sufletul fiind silite sa lucreze in lohn - un sistem de exploatare capitalista a fortei de munca autohtone. Situatia fiind, din nefericire, generala pe tara, reprezentantii patronatelor din industria usoara au decis sa solicite Guvernului ajutoare financiare pentru redresarea industriei primare, astfel incat sa poata fi asigurat accesul pe pietele externe al marfurilor fabricate in Romania. Presedintele federatiei patronale din industria usoara FEPAIUS, Maria Grapini, merge chiar mai departe, afirmand ca fara