Cinci zile magice in preajma cartilor, intilnind, ascultind si in cel mai bun caz, stringind mina unui mare scriitor sau editor; rasfoind sau cumparind carti. Ma refer la ultima editie a Salonului de Carte torinez, care a precedat cu citeva zile tirgul bucurestean (15-19 mai). Din nou surprinde multiformitatea care ca-racterizeaza acest eveniment si participarea masiva atit a unui public specializat (editori, 1200 anul acesta, adica 100 in plus fata de editia precedenta – printre care si invitati din Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Germania – agenti literari, librarii), cit si a marelui pu-blic, care a avut posibilitatea sa aleaga intre cele 400 de intilniri, dezbateri, lansari de carte, seminarii, spectacole de teatru si dans.

Schimburile si acordurile care se fac intre editori in spatiul International Book Forum este un alt ingredient vital al manifestarii. Surpriza editiei a fost tara straina invitata, Canada, care de data aceasta nu a fost singura, desi a avut rolul de protagonista, ci i s-au alaturat sapte partenere din Europa de Est, printre care am avut placerea sa descopar si Romania. Celelalte invitate „de onoare“, cum s-a scris in presa, au fost Albania, Bulgaria, Croatia, Serbia, Slovacia si Ungaria. Am fost prezenti la Torino prin editurile Polirom, Humanitas, RAO, Vremea si Amaltea. La micul stand romanesc am vazut carti foarte bune, ale unor autori intr-adevar reprezentativi pentru literatura romana contemporana, unele dintre ele comentate in Observator cultural pe parcusul acestui an; printre altele, traduceri din Baricco si Tabucchi la ei acasa, toate cu un aspect grafic excelent; produse editoriale aflate din multe puncte de vedere la nivel concurential cu standurile gazdelor.

Pornind de la ideea ca o astfel de manifestare poate oferi imaginea in oglinda a unei intregi literaturi, precum si a fenomenului cultural din care ace