De luni bune toată lumea sportului e preocupată, ce spun eu?, obsedată de blaturile din fotbal şi, mai de curînd, din atletism şi din alte sporturi. Ca orice epidemie, ca SIDA ori ca SARS, şi epidemia de falsuri din sport se extinde dacă nu se iau măsuri profilactice şi punitive. Chinezii au decis să-i execute (cum citiţi) pe cei care răspîndesc în mod conştient, fie şi din neglijenţă, pneumonia atipică. Nu prea e în spiritul drepturilor omului, dar e o soluţie. {i, îndefinitiv, de ce ar avea drepturi doar cel care mă îmbolnăveşte şi nu şi eu, care mă îmbolnăvesc? Tot aşa şi în sport: cică nu sînt dovezi. Cum să nu fie? Au declarat-o public preşedinţi de cluburi, şeful L.P.F. şi alţii. Dl. Dragomir a declarat-o chiar în faţa unei comisii parlamentare: au fost, nu sînt şi vor fi. Blaturi, adică. Au fost, aşa dar. {i atunci, ce dovezi doriţi, altele decît cuvintele celui care dirijează forul pentru Divizia Naţională de fotbal? {i dl. Sechelariu şi alţii au spus, nu o dată, cam acelaşi lucru. Pînă şi misteriosul domn Pădureanu de la Bistriţa s-a scăpat în vreo două ocazii.

Vreţi un campionat curat? Vreţi un sport fără dopaje şi altele asemenea? Vreţi să redevenim interesanţi în lume? (Cînd îmi amintesc că Rapid şi Dinamo jucau cîndva finala Cupei Campionilor la volei masculin, aşa cum o joacă astăzi la fotbal Iuve şi Milan, că Steaua ajungea doi ani la rînd în finala şi respectiv semifinala CCE la fotbal sau că intra, patru ani consecutiv, în grupele Ligii Campionilor, că Gabi Szabo dădea perfect din picioare şi nu din gură ca azi, cînd preferă tribunalele pistei de alergări, că boxerii noştri luau titluri după titluri, în loc să se ciorovăiască între ei, că arbitrii noştri erau consideraţi fruntaşi în Europa unde sînt Rainea, Igna, Petrescu, Crăciunescu, Porumboiu, Grigorescu?, cînd mă gîndesc la aceste succese pe care nici comunismul nu le-a putut periclita