interviu cu Mona MUSCĂ, deputat, Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă

Ce anume v-a îndemnat să vă ocupaţi de domeniul violenţei casnice? Am fost foarte impresionată de o întîlnire la Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară, ce a prezentat situaţia privind România şi Europa în această privinţă. Întotdeauna am ştiut că există violenţă domestică în toată lumea, dar nu mi-am imaginat că afectează într-atît viaţa de familie şi că se află în proporţii atît de mari. Am fost foarte mirată de diversele forme de violenţă care există şi care sînt de o diversitate şi de o perversitate, ca să spun aşa, uluitoare. De la violenţa fizică, pe care o ştim cu toţii, trecînd prin violenţa sexuală, cumplită pentru femei, dar, bănuiesc, şi pentru bărbaţi, în puşcării, violenţa psihologică, asupra unei persoane, violenţa economică, iarăşi cumplită, să munceşti şi să nu poţi beneficia de banii tăi. De atunci, am fost preocupată de această problemă, citind şi gîndindu-mă la acest lucru. Am fost impresionată apoi de situaţia în care averea soţiei este administrată de soţ. Am ştiut cu toţii că pe vremuri femeile n-au avut acces la educaţie, m-a cutremurat şi titlul unei vechi dispute "e oare femeia om", dar cazurile acestea de deposedare de avere sînt cutremurătoare. La noi în ţară, a rămas în surdină orice dispută, dar în conştientul tuturor există zicerea "fiecare om cu femeia lui". A rămas în mentalul nostru asta. Ce arată studiile şi barometrele de opinie în acest sens? Am remarcat că peste două treimi din femeile din ţară sînt agresate, am văzut că nici în Europa lucrurile nu stau mai bine, uite, sînt mai multe femei ce suferă din cauza acestor violenţe, decît cele ce suferă de cancer. Şi America stă prost. Incredibil este faptul că mediul domestic este cel mai violent dintre toate. Oamenilor le este greu să se înţeleagă 24 de ore din 24 şi atunci izbucn