Agresivitatea este utilizată ca mijloc de structurare şi de reglare a relaţiilor de putere în diferite spaţii publice şi private. Viaţa oferă o bogată fenomenologie a violenţei reclamînd o atenţie mai mare a corpusului social. Nenumărate clasificări există în acest domeniu - chiar şi discliplina numită victimologie -, pentru că violenţa nu a putut şi nici nu poate fi vreodată exclusă din societăţile umane. Natura umană are, fără îndoială, un potenţial de agresivitate în structura sa.

Soţul diabolic şi soţia culpabilizată Prin anii 1960, un caz mai ciudat de tulburare psihică - discutat în semninariile de psihopatologie ale studenţilor la psihologie - anima apetitul pentru bizareriile comportamentale. Cazul fascina ca orice lucru ieşit din canoanele unor realităţi deja ieşite din comun. Se făcea că un bărbat, un soţ navetist, îşi surprinsese soţia în propria locuinţă, în propriul dormitor şi în propirul pat matrimonial în tovărăşia erotică a unui bărbat necunoscut lui. Probabil că soţia nu bănuia că soţul ei va veni pe neaşteptate. Nu se ştia dacă el a premeditat întoarcerea înainte de vreme sau dacă pur şi simplu chiulise de la misiunea sa profesională. Cei doi amorezi s-au tare speriat, s-au îmbrăcat precipitat, aşteptînd să se întîmple ceva rău. Dar, lucrurile nu s-au desfăşurat aşa. Soţul a închis discret uşa şi de după ea i-a liniştit spunîndu-le că îi aşteaptă în sufragerie să discute. Să nu se sperie că nu vor păţi nimic. Odată îmbrăcaţi, cei doi spăşiţi şi-au făcut intrarea în sufragerie unde soţul, aşezat la masă, a rugat-o pe soţie să facă o cafea şi apoi să discute bînd-o împreună. Între timp a schimbat cîteva vorbe, politicos, cu cel care-i uzurpase rolul. I-a cerut acestuia să aprecieze cam cît ar trebui să plătească pentru plăcerea consumată în şi prin prezenţa soţiei sale pentru că orice serviciu se plăteşte. Acesta s-a grăbit să ofere 25 de