Miercurea-Ciuc, 29 mai 2003. Dupa mai multe saptamani in care au muncit la refacerea Catedralei ortodoxe, romanii s-au strans sa sarbatoreasca. Bucuria s-a transformat insa in furie. Peste noapte, Miercurea-Ciuc, 29 mai 2003. Dupa mai multe saptamani in care au muncit la refacerea Catedralei ortodoxe, romanii s-au strans sa sarbatoreasca. Bucuria s-a transformat insa in furie. Peste noapte, zidurile sfantului asezamant fusesera mazgalite cu crema neagra de ghete. Coloanele de la intrare au devenit un fel de panouri pentru "graffiti". Pentru profanatori, si Monumentul Ostasului Roman, si Biserica Sfantul Andrei, aflate tot in centrul orasului - la doi pasi de Prefectura, Primarie, Politie - au devenit "tinte". Bisericile romanesti din tinutul secuiesc nu sunt la primul atac. Autoritatile sustin totusi ca nu exista nici o problema, ca a fost doar joaca unei gasti de liceeni. Numai ca acest "fapt minor" a trezit amintiri grele pentru minoritatea romaneasca din Ciuc. Intr-un oras cu 7.000 de romani intre 34.000 de maghiari, orice gluma proasta se poate transforma in conflict interetnic. Noaptea de miercuri spre joi a pus pe jar minoritatea din Ciuc. Atunci, monumentele romanesti au fost marcate la rand, vopsite cu crema de ghete. "Ar fi mare nenorocire sa se aprinda un conflict de la flacara candelei. Un conflict religios ar fi mult mai greu de stins decat unul interetnic". PS Ioan, episcopul Harghitei si Covasnei, este cel care a descoperit profanarea: "Cand am vazut petele pe intrarea in biserica, mi-am adus aminte de 1940. Atunci s-a intrat in biserica cu forta. In palma Sfantului Nicolae au batut un cui, de care au agatat o opinca plina cu excremente. Pe urma au bagat caii in sfanta biserica". Insemnele care pateaza albul catedralei pot insemna orice. Romanii au crezut ca mesajul este "Budos olahok", adica "valahi imputiti". Maghiarii spun insa ca desenul reprezinta