Din cauza lor, angajatii fac cheltuieli suplimentare pentru servicii medicale, desi banii pentru asigurarile de sanatate li se retin luna de luna. Singura solutie de iesire din impas ar fi casele private de asigurari. Angajatii din aproape 100 de societati comerciale romascane risca sa-si plateasca spitalizarea in cazul in care suferinta lor nu se incadreaza la regim de urgenta. Legea prevede ca angajatilor platitori de asigurari de sanatate - suma care se retine pe statul de plata in fiecare luna de catre angajator - sa le fie garantate consultatiile medicale la medicul de familie la care sint inscrisi si un pachet minim de servicii medicale, in cazul internarii. In situatia in care contributia lor la asigurarile de sanatate, de 7%, nu este virata in contul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), acest lucru trebuie comunicat unitatilor spitalicesti care au dreptul sa refuze asistenta medicala daca ea nu este o urgenta. Altfel spus, spitalul romascan ar putea ramine gol daca s-ar aplica legea, atita vreme cit aproape 100 de societati comerciale romascane aveau, conform statisticii puse la dispozitie de CJAS, datorii la fondul de sanatate de aproape 100 de miliarde de lei, care reprezinta atit contributia angajatului, cit si cea a angajatorului. Pe lista oferita de CJAS saptamina trecuta sint incluse mici societati private, dar si unele de mai mari dimensiuni ca numar de salariati si cifra de afaceri. Cea mai mare "contributie" la datorile de la fondul de sanatate o au societatile de stat, aflate ori in restructurare, ori, cum e cazul Petrotub si Polirom, in administrare speciala, fiind incluse in programul de privatizare. Pentru majoritatea dintre ele, CJAS a dispus executare silita, putine avind aprobata esalonarea la plata a datoriilor. Un caz concret, sesizat de angajati ai Umaro, vizeaza eliberarea de catre societate a unor adeverinte prin care se confir