Pe Adrian Nastase îl lasa barca tocmai cand a început sa vada malul electoral înaltandu-se pe linia orizontului. De început a început sa ia apa pe cand Adrian Nastase batea campii dintre Palatul Victoria si Cotroceni. Atunci s-a îmbrancit cu Iliescu facandu-se cum le venea la gura.
Iliescu ar fi fost, pentru Nastase, ba un idol de lemn bun de pus în curtea partidului, pentru a speria adversarii politici si a atrage ploaia de voturi, ba o piesa de muzeu, cu mintea saraca, curata si spalata în timpul sejurului prelungit în institutiile Moscovei.
La randul sau, Nastase era pentru Iliescu un tanar impetuos si arogant, care-i rastoarna casa si-i umbla prin hartii cat timp el e plecat la Cotroceni. Timp de mai bine de un an si-au aruncat pisica anticipatelor sau pe cea a republicii parlamentare de i-au turmentat bine si pe cetateni, si pe ziaristi. Scandalul dintre cei doi, care miroase de departe a program guvernamental, e o mostra a democratiei de partid si de stat.
Dupa doi ani în care si-a dorit cu ardoare fie alegeri anticipate, fie o restructurare de profunzime, cum îi placea sa spuna, Nastase cel fara de case se lauda acum cu coeziunea colectivului, în chiotele matrozilor care au descoperit unde-si tine carmaciul taria.
Cabinetul Nastase si-a pus în gand sa demonstreze ca face mai multe valuri decat cei 15 mii de specialisti ai fostei guvernari. Putini sunt membrii guvernului, fie ei si de rang doi, care sa nu aiba un cuvant de spus în legatura cu legile si hotararile batute-n cuie în poarta reformei.
Unii organizeaza conferinte de presa unde anunta hotarari pe care le neaga apoi cu tarie, altii trimit comunicate, arca guvernului e plina de cotcodacitul lor fericit. Ce mai, mandra corabia, mester carmaciul... Purtatoarea de cuvant a premierului, recent urcata în copacul puterii, a dus vorbele atat de departe de buzele premierului ca a
