Biblioteca Metropolitana a sarbatorit ieri implinirea a 165 de ani de lectura publica in Bucuresti. Evenimentul a fost, insa, mai mult un prilej de a atrage atentia asupra deficientelor si greutatilor Biblioteca Metropolitana a sarbatorit ieri implinirea a 165 de ani de lectura publica in Bucuresti. Evenimentul a fost, insa, mai mult un prilej de a atrage atentia asupra deficientelor si greutatilor pe care le inregistreaza bibliotecile publice din Bucuresti, decat un motiv de bucurie. Daca pe 8 iunie 1838 se deschidea prima biblioteca publica bucuresteana, in prezent, locuitorii Capitalei beneficiaza de serviciile a 46 de filiale care pun la dispozitie, prin intermediul a 142 de angajati, un numar de 1,4 milioane de volume. Chiar daca ar putea parea generoase, cifrele de mai sus sunt, conform documentelor puse la dispozitie de Biblioteca Metropolitana Bucuresti, mult sub standardele prevazute, atat de normele internationale, cat si de legea romaneasca a bibliotecilor. Numarul de filiale, raportat la numarul de locuitori ai Bucurestiului, este mai mic cu 36 fata de necesar (bucurestenii ar avea nevoie, conform legii, de nu mai putin de 76 de fliliale), iar deficitul de publicatii este de 507.735 unitati bibliografice. Nici in privinta personalului Biblioteca Metropolitana nu sta mai bine, fiindu-i necesari inca 131 de angajati calificati. Cel mai dramatic aspect este starea deplorabila a majoritatii sediilor Bibliotecii Metropolitane. 18 dintre acestea sunt revendicate de fostii proprietari, iar 9 filiale nu au nici macar grup sanitar, fapt ce frizeaza absurdul intr-o tara considerata civilizata. Spatiile sunt mici, improprii, neigienizate si nemodernizate, in timp ce mobilierul este invechit si insuficient. Cu exceptia a doua filiale din sectorul 1, in toate celelalte filiale din Bucuresti nu exista nici un calculator. De asemenea, colectiile puse la dispozitia citit