•Pentru elucidarea unui caz, procurorii si politistii muncesc zile si nopti, uneori in conditii inumane •Nu de putine ori, pe langa noroi, anchetatorii au plecat de la locul faptei cu paduchi si purici
Statutul de procuror si in special salariul pe care acesta il primeste starneste de multe ori invidia cetateanului de rand. Ceea ce nu se stie, insa, despre procurori, este faptul ca pentru descoperirea unui infractor acestia nu mai au, practic, nici casa, nici masa. Pe langa stres, prinderea unui infractor reprezinta, de cele mai multe ori, o cursa contra cronometru. Pentru orice anchetator, o cercetare la fata locului se aseamana uneori cu cea a unui gunoier.
Dupa anuntarea unui eveniment, procurorul se deplaseaza la locul faptei cu o echipa de politisti. Locul faptei, mai ales atunci cand este vorba de o infractiune grava cum ar fi tentativa de omor sau omorul, trebuie scotocit milimetru cu milimetru, fapt care creeaza, de cele mai multe ori, un disconfort. Practic, depistarea urmelor este primul pas, uneori chiar cel mai important, pentru ancheta propriu-zisa. Cercetarea presupune, in cel mai fericit caz, intrarea in contact cu spatii insalubre, daca nu chiar contactul cu cadavre aflate deja in stare avansata de descompunere. Cazul de la Gropnita, care a iesit la iveala saptamana trecuta, este cel mai graitor. Pentru a se asigura ca in curtea Maricicai Horlescu se afla intr-adevar cadavrul barbatului sau, anchetatorii au fost nevoiti sa scormoneasca prin gunoiul de grajd, toate acestea pe o vreme total nefavorabila. "Cand am ajuns acasa a fost nevoie sa scot cat mai repede hainele de pe mine si sa le spal", a declarat procurorul criminalist, Valentin Iordan.
Campul infractional
Cele mai multe infractiuni contra persoanei au fost inregistrate in mediul rural. Tentativele de omor sau chiar omorurile au fost co