- Comentariu - nr. 114 / 13 Iunie, 2003 In ultimul deceniu, "intelighentia" romana nu a emis judecati critice pe seama Uniunii Mondiale a Ungurilor, si asta deoarece "traditia analitica bizantina" a luat de sincer statutul actual al organizatiei ce ii confera inca o aura de non-violenta si moralitate civica. Nefericita lipsa de atentie si rigoare! De altfel, pentru Romania, nici excesele antisemite din anii '90 ale lui Csöri Sandor (fostul presedinte al UMU) nu au fost suficiente ca sa prefigureze pericolul exceselor antiromanesti din anul 2000 ale inlocuitorului Patrubany Miklos din Cluj-Napoca, prieten de taina al celui mai activ episcop de pe mapamond, Tökes Lászlo. La trei ani de la preluarea functiei de presedinte al organizatiei, Patrubany Miklos, prin tot ce a facut, a reusit sa arunce UMU in derizoriu: faliment financiar, banuieli de frauda, relatii inexistente cu oricare dintre guvernele Ungariei, abandonarea tuturor programelor culturale si sociale de factura europeana utile maghiarilor transilvaneni. Alaturi de acestea, reasumarea de catre Patrubany Miklos a "cauzei maghiare" si a "militantismului revizionist" - concepte evident etniciste, exclusiviste si totalitare - sunt cu adevarat daunatoare si periculoase pentru viitorul european al Ungariei si al maghiarimii ardelene, si chiar creeaza premisele trimiterii Uniunii Mondiale a Ungurilor dincolo de derizoriu, anume pe lista organizatiilor anarhiste indexate ca atare de organismele euro-atlantice. Mai multe intrebari cad peste maghiarii responsabili: cata credibilitate mai atarna de nenumaratele cereri pro-maghiare adresate la Strasbourg si Bruxelles daca, in acelasi timp, Patrubany Miklos si UMU solicita celor pe care considera ca-i reprezinta sa voteze impotriva aderarii Ungariei la UE? Ce sa creada tarile membre NATO cand, dupa ce au pus umbrela securitatii peste maghiari si romani sub promisiunea s