O poveste cu cai. Cusmirca este satul in care m-am nascut, un sat frumos, asezat pe o coasta de deal si inconjurat de paduri. El a fost raiul copilariei mele. . Era in timpul razboiului si dupa toate rechizitionarile de animale, ramasesera in ograda doi cai: unul negru, Tiganu, si un armasar argin...

O poveste cu cai

Cusmirca este satul in care m-am nascut, un sat frumos, asezat pe o coasta de deal si inconjurat de paduri. El a fost raiul copilariei mele.

Era in timpul razboiului si dupa toate rechizitionarile de animale, ramasesera in ograda doi cai: unul negru, Tiganu, si un armasar argintiu, Suru. In primavara acelui an, beleaua a mai venit o data pe capul tatei: Tiganu a fost luat si el de armata. Suru, pentru ca avea un defect la picior, a ramas acasa, la vatra. Dar nici soarta lui n-a fost fara peripetii. Un regiment de nemti, cartiruit cateva zile in sat, a aflat de la binevoitori ca avem un cal in grajd. Ne-a cuprins ingrijorarea. Unde sa-l ascundem? Bland si foarte inteligent, Suru avea si darul comunicarii, intelegandu-se cu tata asemenea unui om. Cand ii auzea vocea, scotea un sforait bucuros, iar cand vreun strain ne intra in ograda, necheza a avertisment. Chiar daca era in grajd, Suru stia si ne instiinta ca avem musafiri. Speriat ca isi va pierde ultimul animal, tata l-a ascuns in graba pe Suru intr-o coliba aflata in gradina, peste care a cladit o capita de paie. N-a apucat sa duca furca in sura, cand nemtii au si venit, rascolind magaziile si chiar casa. Negasind calul, s-au dus in gradina. Toata familia tremura la gandul ca Suru, auzind vocea tatei si simtind persoane straine, va sforai sau va necheza. Nemtii s-au invartit printre capitele de fan, vociferand si amenintandu-l pe tata ca daca nu le da calul, il vor duce cu ei pe front. Parca simtind pericolul in care se afla si el, si stapanul, Suru n-a scos un sunet. A aste