Au venit cuminti, cu autobuzele, si au plecat cum au venit. Desigur, a fost vorba de un demers dibaci, montat de conducerea partidului, pentru a se arunca totul in derizoriu. Dar, dincolo de orice alte conotatii, a fost o dovada ca PDSR este o structura care functioneaza. Nu discutam aici in ce scopuri, dar nu s-ar putea sa nu se remarce ca, intr-o tara ca Romania, in care mai nimic nu prea functioneaza, o structura organizationala totusi o face!

Nu peste mult timp, Guvernul Nastase si-a asumat raspunderea in Parlament pentru un pachet de legi anticoruptie, care, in ciuda imperfectiunilor si portitelor de eludare existente, aduce totusi in legislatie, la presiune externa, o serie de reglementari constrangatoare in ce priveste conflictele de interese si incompatibilitatile intre detinerea de demnitati publice si ocuparea de pozitii in lumea afacerilor.

Multi PDSR-isti au marait, caci de fapt cei mai multi afectati de alegerea intre politica si afaceri erau tocmai de la PDSR. Foarte prost inspirata, avand in vedere indeosebi subiectul, "opozitia democratica" a gasit cu cale sa faca front comun cu PRM spre a se impotrivi. Masina de vot a PDSR a functionat insa ireprosabil. De altfel, masinaria PDSR este o realitate palpabila in Parlament, in consiliile locale.

Nu se gripeaza, nu da rateuri, semn clar ca este o structura organizationala care functioneaza. Vai, spre deosebire de atatea altele in Romania!

In PDSR exista o disciplina, o coerenta, cu care putine, si oricum putin importante, structuri organizationale din Romania se pot lauda. Si, ce sa mai vorbim, de structurile politice, unde regula o constituie, dimpotriva, miscarea browniana, dezbinarea.

Guvernul Nastase de fapt cu partidul isi face treaba si politica. Instrumentul principal il constituie simbioza partid-stat, de inspiratie din trecut, dar de eficacitate si in prezent. Pent