Afara ploua, inauntru se joaca Fedra
Nu e tocmai o sala de teatru, ci fosta centrala termoelectrica a fostului Concern Krupp; si e Fedra lui Racine, nu una din cele antice, Euripide sau Sofocle; spectacol de deschidere a Trienalei pe 2003, conceput de Patrice Chéreau special pentru aceasta geometrie din otel si sticla. E vorba deci de tragedia tacerii, de o Fedra a luminilor urmarita de intunericul tainei, de o distributie, mai… rationala a pacatului si a asumarii lui in numele „celuilalt“, de un Tezeu mai pe placul spectatorilor: caietul–program e foarte atent cu publicul, dar despre asta mai tirziu. Spatiul de joc se intinde intre doua tribune de vreo douasprezece rinduri lungi. Sala e plina si, fireste, dominata de haine inchise de seara. Un spectator asezat la mijlocul primului rind e imbracat intr-un costum de stofa galben-portocalie, melonul depus linga scaun in acelasi ton. In scena finala de dupa moartea lui Hyppolite, Tezeu, costumat intr-o manta cvasimilitara visinie, culoarea ascendentei lui htonice, se arunca la pamint, chiar la picioarele acestui domn excentric. Personajul inlocuieste apusul de soare care, prin tesatura de sticla si otel, ar fi trebuit, conform regiei, sa faca parte din spectacol. Sala respira adinc. Afara ploua, asta da surpriza.
Industria culturii, cultura industriei
Ne aflam in Ruhr, zona cu o traditie industriala dintre cele mai vechi in Europa; parte azi din Renania de Nord – Westfalia, cu aproape 18 milioane de locuitori, landul cel mai populat al Germaniei. Subventiile pentru bazinul minier s-au redus treptat, dar drastic in ultimele decenii, industria siderurgica s-a restrins si, o data cu disparitia multor sute de mii de locuri de munca, una din regiunile cel mai industrializate ale Europei de Vest ameninta sa ajunga o zona defavorizata, cu grave probleme structurale. Dezindustrializ
