Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, a anuntat ieri, in cadrul celei de-a XII-a editii a Zilelor juridice franco-romane, ca recursul in anulare nu va mai fi in totalitate un instrument de lucru al Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, a anuntat ieri, in cadrul celei de-a XII-a editii a Zilelor juridice franco-romane, ca recursul in anulare nu va mai fi in totalitate un instrument de lucru al procurorului general. Practic, orice parte din proces va avea dreptul de a declara recurs in anulare impotriva unei sentinte definitive si irevocabile, dar numai in cazurile prevazute de lege. In prezent, situatiile in care se poate declara recurs in anulare sunt: cazurile in care recursul are efect cu privire la situatia partilor din proces, atunci cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, atunci cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, atunci cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata. Recursul in anulare poate fi cerut si atunci cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala sau cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate, ori cand persoana condamnata a mai fost inainte judecata definitiv pentru aceeasi fapta. Cand faptei i s-a dat o gresita incadrare juridica ori cand hotararea este contrara legii, cand s-a comis o eroare grava de fapt, sunt de asemenea cazuri de recurs in anulare. Potrivit legislatiei actuale, recursul in anulare poate fi promovat, din oficiu, de procurorul general sau la propunerea ministrului Justitiei. Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Comisia Europeana, in rapoartele de tara, au criticat acest text de lege pentru instabilitatea si insecuritatea pe care o simte justitiabilul chiar si dupa obtinerea unei sentinte definitive si irevoc