Scurta poveste a unei Cenusarese la fel de singure…
Dupa mai bine de 10 ani si dupa recent incheiata editie a XI-a din iunie 2003, se poate afirma despre Festivalul International de Teatru Atelier ca reprezinta nu numai o manifestare teatrala neconventionala, cu caracter de explorare – ceea ce si este cu prisosinta – ci, in egala masura, un fenomen care, in decursul anilor, a generat noi experiente in peisajul spectacologic si festivalier romanesc. A aparut, astfel, Festivalul AltFest, desfasurat initial la Iasi si mai apoi la Bistrita, iar Festivalul International de Teatru de la Piatra Neamt urma sa isi orienteze oarecum specificul artistic, deschizindu-se spre tipul de teatru pe care Festivalul Atelier il propunea.
Bilantul sumbru pe care il putem face dupa editia desfasurata in perioada 9-16 iunie la Sfintu Gheorghe ne arata cu exactitate ca fenomenul, care a diseminat diversele experiente teatrale de gen din tara, apare din nou singular. Festivalul Atelier e acum la fel de singur cum era si in urma cu mai bine de un deceniu, atunci cind dramaturgul Radu Macrinci, proaspat si tinar director al Teatrului „Andrei Muresanu“, avea ideea infiintarii unei manifestari teatrale neconventionale intr-un context teatral extrem de conventional. Si asta sub egida unui teatru care nu insemna atunci nimic nici din punct de vedere artistic – nici, daca vreti, dintr-unul geografic. In fond, Teatrul Andrei Muresanu fusese infiintat, in a doua jumatate a anilor ’80, intru slavirea „conducatorului iubit“.
Multiculturalitatea zonei si atipicul ei fata de alte spatii romanesti, precum si situarea unui teatru de limba romana intr-un oras in care proportia vorbitorilor acestei limbi este de numai 17% au facut, probabil, ca directorul de atunci sa se simta asemenea unei Cenusarese, mai ales ca nici situatia, la nivel artistic, nu era deloc roz, ci mai degr
