Din cele 9 titluri anuntate, unul a lipsit (Milionari de weekend, de Catalin Saizescu) pentru ca nu e inca terminat, iar alte cateva au fost prezentate in proiectie video, copiile pe 35 mm nefiind gata. Nu aceasta lentoare de melc in post-productie ar deranja insa cel mai mult, ci, la urma urmei, ceea ce intereseaza in ultima instanta e calitatea fiecarui film ca opera cinematografica in sine.
Or, tocmai aici e partea proasta. Din cele opt filme prezentate si selectionate (caci s-au produs ceva mai multe filme romanesti in ultimii doi ani, dar unele au fost excluse pentru ca erau de nearatat), unul singur e onorabil (Examen, de Titus Muntean). Avem astfel o imagine de ansamblu apocaliptica in ceea ce priveste produsul brut - filmul - in cinematografia romana. Asta pe fondul unei imagini apocaliptice in ceea ce priveste organizarea cinematografiei romanesti. Dar sa vedem cum au fost filmele.
Turnul din Pisa, de Serban Marinescu, si Binecuvantata fii, inchisoare, de Nicolae Margineanu, au rulat deja in cinematografe anul trecut, le-am analizat cu acea ocazie si, fiind proaste, chiar nu merita o noua analiza.
Maria e la origine un scurt-metraj, pe care Calin Netzer si-a propus sa-l mareasca la 90 de minute. Introducerea - cam o jumatate de ora - merge cat de cat, e presarata cu un umor ŕ la Kusturica nu tocmai rau, desi cam expirat, dar din momentul in care Maria hotaraste sa se prostitueze, filmul intra in picaj, cade intr-un abis de lamentare si se-neaca intr-o groapa de lacrimi. Nici rolurile lui Horatiu Malaele sau Serban Ionescu nu reusesc sa salveze ceva, ca nici imaginea (deloc rea) a lui Mihail Sarbusca.
Tancul e un film-parabola, al carui scenariu tradus pentru cei foarte multi ce n-au inteles nimic (dar nu din vina lor, caci filmul e un exemplu tipic de exces de simboluri greoaie), suna cam asa: el, de la tara, merge la facultate c
