- Social - nr. 124 / 27 Iunie, 2003 Articolul "Din istoria tricolorului", publicat in "Cuvantul liber", sub semnatura Aureliei Diaconescu, face lumina asupra originii, a vechimii si a rolului mobilizator pe care l-a avut tricolorul de-a lungul veacurilor, pana la realizarea Marii Uniri. Socotesc oportun sa ma opresc putin asupra stindardului romanesc din decembrie 1989, cand a devenit simbol al unui program ce ni se dezvaluie. Imaginea drapelului golit de stema, si mai ales spartura ramasa, este o pagina trista din istoria tricolorului. Ea mi-a dat de gandit si multi au luat reflectiile mele in deradere. Pe langa secera si ciocanul, unelte care simbolizau unirea muncitorilor si a taranilor, acolo mai era reprezentata industria pe care o faurisem, agricultura in continua modernizare, muntii impaduriti si sondele ce scoteau bogatiile din adancuri. Renuntarea la aceste insemne a fost renuntarea la forma, ca in anii urmatori sa se renunte la fond. Industria au pus-o guvernantii la pamant, agricultura au ingropat-o, muntii i-au despadurit, iar bogatiile subsolului le-au dat sau le dau pe mana altora. Aceste lucruri sunt lesne de observat si s-au produs intr-o perioada mai scurta decat ne-am fi asteptat. Nu am facut nici un secret din dezvaluirea acestui pericol in fata elevilor, in timpul si dupa istoricul eveniment. Spartura din drapelul tarii mi-a starnit alte griji. Ea a insemnat deschiderea granitelor pentru patrunderea nestingherita a diversionistilor si a revizionistilor. Multi dintre "turistii grabiti" intrebau, mai mult ca o amenintare, cat mai au de mers pana in "Ungaria mica", azi ceruta tara a secuilor. Revendicarile treptate si insistente ale extremistilor au fost acceptate pas cu pas, iar acum nu sunt departe de a ne impune un bantustan in inima tarii, cu acceptul unora dintre cei carora noi le-am incredintat destinele. Toate acestea sunt p