La tanti Angi acasă, în spatele cifrelor "Ia o cafea, mai aşteapt-o, mamă, că trebuie să vină acum. Sau mai bine sun-o. Ai numărul acolo, lîngă telefon, pe caiet." Caietul a avut la vremea lui 200 de file de matematică şi pe el sînt puzderie de numere de telefon, scrise cu tot ce vă puteţi imagina, de la creioane groase de tîmplărie şi creioane cerate pînă la pixuri verzi. Coperţile duse, sau zburate au luat cu ele misterul maculatorului şi întîia rundă din viaţa lui s-a încheiat în favoarea banalului. Nu se cunoaşte data exactă la care a ajuns caiet de telefoane după ani de uitare pe balcon, însă cu siguranţă această transfomare nu a fost pentru el plină de glorie. Şi la final poate că totul ar fi fost definitiv pierdut dacă stăpînii lui nu ar fi avut precauţia să noteze în colţul din dreapta sus numărul fiecărei pagini, şi dacă, într-o bună zi, un vizitator mai indiscret şi mai puţin apatic, uitîndu-se în stînga jos, nu s-ar fi gîndit să întoarcă lucrurile pe dos şi să le pună în ordine. Într-un alt timp, în care Angi lucra după-amiaza la magazin, soţul ei, Tică, lucra dimineaţa pe macara, sau invers, şi ore bune pe zi nu se vedeau şi toate se rezolvau pe calea scrisului. Iar lumea era freş, schematică, dar de o consistenţă fermă şi aerisită ca mirosul de clădire nouă sau ca geamurile imense şi proaspăt spălate de la Alimentara. Caiet de însemnări zilnice-Petrescu Constantin şi Petrescu Angelica Miercuri, 20 mai 1980 "Astăzi au venit să ne instaleze telefonul. Uităte şi tu la el să vezi cît e de bleu şi frumos şi ce bine cade discul gălbui pe el. Mare păcat că n-am avut pe cine să sun. Au sunat ei o dată de la poştă de vre-o mie de ori pînă să mă dumiresc io că pentru mine e şi să răspund. I-am dat băiatului care l-a instalat 10 lei, fix ăia pe care mi i-a dat ieri Popeasca fiindcă i-am oprit perechea aia de pantofi de Guban de 375 de lei. Vino să mă iei di