In 2002, dupa cele 2 sesiuni ale examenului, aproximativ 11 la suta din numarul total al absolventilor invatamantului obligatoriu nu au promovat Capacitatea. Tot in vara trecuta, mai bine de 35.000 de In 2002, dupa cele 2 sesiuni ale examenului, aproximativ 11 la suta din numarul total al absolventilor invatamantului obligatoriu nu au promovat Capacitatea. Tot in vara trecuta, mai bine de 35.000 de elevi nu s-au inscris, iar 5.325, desi s-au inscris, nu s-au prezentat la examen. In acest an, numarul celor care nu s-au inscris este cu peste 10.000 mai mare (n.n. - in cifre absolute, numarul neinscrisilor este de 47.067), iar al neprezentatilor la examen mai mic cu 1.500. Cum diferenta dintre promotii este aproape nesemnificativa (3.161 elevi mai putini in acest an), raportarile la anul trecut pot fi elocvente pentru fenomenul "fuga de examene" pe care tocmai il traim. In 2003 (aceeasi sesiune - iunie) au promovat Capacitatea cu 2,86 la suta mai putini elevi decat anul trecut. Simpla enumerare a cifrelor si procentelor este inutila, daca nu ne punem doua intrebari simple: de ce, oare, scade interesul elevilor fata de examenul de finalizare a ciclului obligatoriu? De ce scade, in acelasi timp, continuu, performanta educationala, cuantificata in note? Cauzele pot fi multiple. Dl. presedinte Ion Iliescu identifica, mai zilele trecute, doua: "saracia si tentatiile din mediul celor cu venituri mari". In opinia sefului statului, copiii nu mai sunt interesati de scoala fie pentru ca n-au dupa ce bea apa, fie pentru ca beau orice, numai apa nu. S-ar putea ca dansul sa aiba partial dreptate. Interesul pentru carte si scoala, increderea in invatatura or fi fiind ele in vreo relatie oarecare cu starea materiala, dar nu aceasta este de natura sa determine o schimbare de atitudine atat de semnificativa pe cat reiese, fie si numai din simpla statistica. In spatele cifrelor si procen