- Cultural - nr. 125 / 28 Iunie, 2003 Conform Dex-ului, "martir" inseamna "persoana care indura chinuri sau suferinte si moartea pentru ideile sau convingerile sale" - deci, un mucenic. Acesta este parintele arhimandrit Ioan Iovan, duhovnicul Manastirii Recea de Mures, care, cu voia lui Dumnezeu, a implinit 81 de ani de viata. A fost al 8-lea copil in casa preotului Gavril Iovan si a presbiterei Maria Iovan, vazand lumina zilei la 26 iunie 1922, in satul Nasaud-de-Cris, judetul Bihor. Numele de botez este Silviu Cornel Iovan. In anul 1964, a absolvit Facultatea de Teologie la Sibiu, cu teza intitulata "Sfanta Euharistie si viata mistica". In anul 1947, a intrat in viata monahala, traind aproape cu viata intima a lui Hristos. Cand avea 26 de ani, deci la 26 mai 1948, este hirotonit ca preot celibatar la Manastirea Vladimiresti-Tecuci, la 27 noiembrie acelasi an a depus votul monahal, deci s-a calugarit, primind acum numele de Ioan. Pentru dragostea lui fata de Hristos, un numar mare de credinciosi au frecventat Sfanta Manastire, iar parintele Ioan le spunea acestora: "Aceasta viata ne este data pentru jertfa. Sa-i multumim lui Dumnezeu pentru ea!". In anul 1953 a adresat un memoriu conducerii statului roman si conducerii Bisericii Ortodoxe Romane, indrazneala care a culminat cu "caterisirea" sa ilegala, fiind apoi arestat de Securitate, in vara anului 1955, si dus la Galati, in puscarie, unde, din cauza frigului si a curentului, si-a pierdut dantura. Dupa un lung calvar de anchete, pe care nici hartia nu le poate suporta, a fost judecat si "condamnat la moarte", pedeapsa comutata apoi in "inchisoare pe viata", din care a executat noua ani si jumatate, pana in anul 1964. Cu toata cruzimea puscariei, parintele Ioan oficia zilnic Sfanta Liturghie. Pentru ca aici, la Galati, nu l-au impuscat, ca pe altii, a fost transferat, ferecat in lanturi, la inchisoarea Vacarest