Un nou "hobby" occidental: muzica populara romaneasca. Doua australience, la scoala de ceterasi din Hoteni . "Daca la inceputul carierei noastre credeam ca nu putem trai fara muzica, acum suntem sigure ca nu putem trai fara muzica romaneasca". Sunt destui profeti care ne avertizeaza ca, odata cu integ...
Un nou "hobby" occidental: muzica populara romaneasca
Doua australience, la scoala de ceterasi din Hoteni
"Daca la inceputul carierei noastre credeam ca nu putem trai fara muzica, acum suntem sigure ca nu putem trai fara muzica romaneasca"
Sunt destui profeti care ne avertizeaza ca, odata cu integrarea europeana, romanii isi vor pierde folclorul si traditiile, iar satele, asa cum le stim azi, se vor retrage in muzee. In mod paradoxal, cu cat aceste valori sunt in pericol, cu atat parca un zeu al sansei romanesti le ia sub protectia sa. De necrezut, dar cu cat o televiziune de prost-gust, precum "Etno Tv", se lupta din greu sa compromita folclorul autentic; cu cat tot felul de grupulete imberbe haulesc si ciripesc "tehno", iar kitsch-ul cel mai agresiv isi gaseste gazda in compozitiile rasuflate ale unor asa-zisi "cantareti de profesie", cu atat de undeva, din spatiul mioritic, rasare cate un petic de cer senin: un Nicolae Pitis - fluierasul salbatic din Tara Lapusului; un Ionu lu Grigore - ceterasul genial din Saliste; un Popicu din Hoteni - ceteras si "dascal de joc" peste cateva generatii de invatacei; o Floarea Calota si un Liviu Vasilica - rapsozi de curte boiereasca din Teleorman. Apar in lumina "valeatici" uluitori precum lautarii din Clejani, Fanfara Zece Prajini, banda lui Nelu Ploiesteanu si multe altele. Iar zilele trecute, in Maramures, am avut surpriza sa primim o lectie de conservare a folclorului romanesc autentic de unde ne-am fi asteptat mai putin: chiar de la antipozi, din indepartata Australie. Doua australien
