Observ că, puţin cîte puţin, Consiliul Naţional al Audiovizualului începe să facă acele lucruri de care era nevoie de multă vreme: nu mă refer la comunicatele prin care face aprecieri la conţinutul emisiunilor (acestea vor fi întotdeauna criticabile, căci aduc atingere libertăţii de exprimare), ci la studiile şi sondajele care înregistrează starea lucrurilor şi care le sînt utile tuturor jucătorilor de pe piaţa audiovizuală. De curînd, a fost dat publicităţii primul studiu care prezintă configuraţia pieţei audiovizualului din România. El a fost deja comentat în presă, de cele mai multe ori cu stupori şi exclamaţii, pentru că ne plasează pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte consumul de programe TV: românii ţin televizorul deschis cam 5-6 ore pe zi (mai mult în week-end). Mai puţin comentate au fost celelalte cifre; de pildă, din studiu reiese că televiziunile private sînt departe de a avea cu adevărat o audienţă naţională: dacă postul România 1 are 98% şi TVR 2 îl urmează îndeaproape, PRO TV abia "atinge" două treimi din populaţie (puţin peste 70%), iar celelalte canale private şi mai puţin. Ceea ce este important de ştiut în diverse împrejurări - inclusiv în vederea alegerilor! "Strigătul de victorie" dat de ziare (acela care ne plasează pe locul I la consumul de TV) bruiază întrucîtva discutarea rezultatelor acestui studiu. În definitiv, el ar putea părea celor mai mulţi doar un studiu tehnic, rezervat celor care lucrează în televiziune ori în industria publicităţii. Nu e aşa. Un asemenea studiu este important şi pentru imaginea despre sine a societăţii româneşti în ansamblu, şi pentru că ne ajută să înţelegem mai bine relaţia publicului românesc cu mass-media pe baza unor date exacte. Sigur, cineva ar putea spune că "era limpede că marele public se uită ore întregi la televizor", studiul nu face decît să confirme ceea ce intuiam cu toţii. În principiu