Jilava Constantin Valentin are un cap mare cu mustaţă. E condamnat pe viaţă. A ucis un copil de 14 ani. Felix. I-a dat pietroaie în cap şi i-a dat foc. A pus frunze de porumb deasupra. În urma lui Felix a rămas palatul din Jilava, chiar la intrare: trei case de două etaje legate între ele şi deasupra firma "Felix". Stînd de vorbă cu clanul Soporel, nimeni nu înţelege de ce Constantin l-a omorît pe moştenitor. Cînd le-am spus că poate ieşi la 20 de ani, mi-au zis: "Doamne, să moară acolo, că bine i-a dat poliţia noastră românească care este dintre cele mai bune din lume. I-a dat ce merita, că nu e cum ai fugi cu un sac de găini. Era copil." Aşa ziceau fratele şi unchiul lui Felix. "Mă, să nu-i mai luaţi interviu şi să-l băgaţi în seamă, că să moară acolo. Constantin ăsta de mic era cu japca, că scotea ochii la vrăbii şi pisici. Şi tot el a fost găsit cu crima unor străini turişti, din ăia de merg pe jos cu rucsacuri, că i-a prins în spate la crîşmă, la «Patru măgari». Doamne, să-i putrezească oasele la ocnă." "Dacă ar fi după noi am da nişte bani să meargă pînă la omorîrea nenorocitului pe puşcărie că ne-a omorît inimile." Atunci, mama lui Felix a făcut şoc nervos. După ceva ani a plecat în Spania cu soţul. Fratele lui Felix a fost şi el în Spania şi şi-a pus dinţi de aur. Trei, în faţă. Şi stă în papuci. Tatăl lui Constantin a murit de inimă rea, iar mama vitregă era o boarfă. A rămas. Îi scrie lui Constantin să-i lase ei casa moştenire.
Strada Dinicu Golescu Cînd l-am auzit pe Hrib vorbind prima oară m-a apucat
un entuziasm tîmp, neîngrădit: "Cu dumneavoastră pot vorbi altfel, pot vorbi mai multe, mă puteţi înţelege mai bine." Şi evreul, simplu: "Dom'le, eu am omorît şi am înşelat toată viaţa asta." Speram ca tot ce nu înţelesesem despre vieţaşi să înţeleg acum, de la un singur om. Mi-a povestit crima, mi-a povestit cum a tras în tatăl său. Am amu
