Potrivit ultimului recensămînt, în martie 2002 România avea o populaţie de cca 21.670.000 de locuitori (51,2% femei), mai puţin decît la recensămîntul anterior şi - ceea ce este mai important - înscrisă pe o curbă demografică descendentă. Din total, aproape o treime - 6.360.000 - o reprezintă pensionarii. 47,3 procente din populaţie locuieşte la sate - sau, în date mai precise, cca 10.261.000 de locuitori. În privinţa consumului de bunuri industriale şi culturale, în privinţa natalităţii-mortalităţii, populaţiei şcolare, structurii pe categorii de vîrstă a populaţiei active etc., situaţia în mediul rural este net inferioară celei din mediul urban. În mediul rural românesc se află 46% din numărul total

al gospodăriilor populaţiei şi 76,4% din numărul total al clădirilor inventariate pe teritoriu. Din numărul total al camerelor de locuit ale românilor (aproape 20.703.000), 50,3 la sută se află în mediul rural; aşadar, la o populaţie mai mică, un număr mai mare de camere - ceea ce duce la ideea că, măcar din acest punct de vedere, viaţa este mai confortabilă la sate. Din numărul total al acestor camere, doar 39,5% sînt folosite la sat în scopuri comerciale - un procent net inferior celui din mediul urban. Din totalul suprafeţei de locuit la nivel naţional (304.253.207 m.p.), în mediul rural se află 47,4 procente. O formă de paradox a României rurale: camere mai multe, suprafaţă mai mică. Adrian CIOROIANU

Potrivit ultimului recensămînt, în martie 2002 România avea o populaţie de cca 21.670.000 de locuitori (51,2% femei), mai puţin decît la recensămîntul anterior şi - ceea ce este mai important - înscrisă pe o curbă demografică descendentă. Din total, aproape o treime - 6.360.000 - o reprezintă pensionarii. 47,3 procente din populaţie locuieşte la sate - sau, în date mai precise, cca 10.261.000 de locuitori. În privinţa consumului de bunuri industria