Revista Actualité des religions conţinea, în numărul din martie 2003, două texte asupra felului în care, în ajunul războiului din Irak, se percep reciproc America şi lumea musulmană. Grupajul era intitulat "Sam versus Islam" ("Războiul care se anunţă nu are nimic dintr-un război religios. Însă e de aşteptat ca religia să tot fie invocată în săptămînile următoare", se spunea în editorialul revistei. Titlul menţionat confirma deja această previziune.)

Clişee Imaginea pe care americanii o au despre "celălalt" era rezumată de Assem Akram, istoric de origine afgană, instalat în Statele Unite, cu doctorat la Sorbona, autor al unei apreciate "Istorii a războiului din Afganistan". Imediat după 11 septembrie 2001, au existat, spunea el, alături de manifestări frenetice de patriotism, şi răbufniri xenofobe, dar ele şi-au ales ţintele nu atît după religie, cît mai cu seamă după "delictul de înfăţişare". Cei dintîi agresaţi au fost sikhi (sikhismul, formă religioasă monoteistă care îmbină date islamice şi hinduse, a apărut în sec. XV-XVI în zona actualului Pakistan); barba şi turbanul lor îi asociau, în ochii unora, cu Osama Ben Laden, obsesiv afişat pe toate canalele de televiziune. Americanii musulmani şi-au arătat atunci, tot prin mijloace "vizuale", fidelitatea faţă de ţara lor: reuniuni de veghe cu lumînări, drapele şi colante afişate pe maşini, pe imobile, pe haine. În dezbateri televizate reprezentanţii lor au criticat poziţia unor politicieni şi jurnalişti care insinuau continuitatea între "arab, musulman, terorist". Încet-încet, calmul a revenit. Preşedintele Bush a amintit în mod repetat că islamul e o "religie a păcii care îl respectă pe celălalt", a făcut o vizită la moscheea din Washington, a ţinut să se distanţeze de teleevanghelişti la modă care prezintă islamul drept o "religie a răului" şi insistă asupra caracterului lui "violent". De altfel, adminis