- Istoric - nr. 127 / 2 Iulie, 2003 MIHAI VITEAZUL (1593-1601) Motto: "De partea noastra e dreptul si dreptatea! Cu noi e cauza cea buna! Cu noi e Dumnezeu". (Mihai Viteazul, Selimbar, 18/28 octombrie 1599) I. ROMANIA MEDIEVALA. FORMELE UNITATII ROMANESTI La o analiza obiectiva a istoriei poporului roman si a legaturilor sale indestructibile cu spatiul sau actual de locuire, se pot desprinde cateva realitati pe care romanii le-au convertit, in decursul timpului, in argumente ale ideii-forta a devenirii lor istorice _ Unitatea politico-statala ca deziderat si necesitate. Astfel, ca prima constatare se impune unitatea geografica a spatiului etnogenetic romanesc nord-dunarean, cu "corona montium", coroana Muntilor Carpati, in centrul sau si dispunerea radiara a tuturor formelor de relief, in cercuri concentrice, de la inaltele dealuri subcarpatice spre zonele de campie din interior (Transilvania) si exterior, spre Dunarea Mijlocie, Inferioara, Nistru si Marea Neagra, totul legat de o bogata retea hidrografica izvorand din munti. Ca si Dunarea, cu numeroasele sale vaduri, nici Carpatii, cu cele 16 trecatori importante si zecile de trecatori si pasuri cunoscute de localnici, nu au constituit o bariera pentru comunitatile situate de o parte si de alta. Acestei realitati i se suprapun unitatea etnica a locuitorilor, autohtoni in spatiul cuprins, in evul mediu timpuriu, intre Dunarea Mijlocie, Carpatii Padurosi, Nipru, Marea Neagra, nordul Albaniei si Macedoniei, incluzand Kosovo si Muntenegru (linia Skok-Jireèek-Philippide) si continuitatea lor, de la prima sinteza a culturilor neolitice, la inceputul epocii bronzului (sinteza traca), trecand prin cea de-a doua sinteza (sec. II i.e.n.- III e.n.), traco-daco-romana, pana in zilele noastre. O continuitate demonstrabila arheologic, lingvistic, documentar, dar si etnic, prin persistenta romanilor nord-dunaren