- Social - nr. 128 / 3 Iulie, 2003 Fost deputat in Sfatul National Roman, deputat si senator in Parlamentul Romaniei, protopop, prefect al judetului Mures. "...figura taiata aspru ca de secure taraneasca in lemn de tisa", unul dintre acele glasuri care parca au ingramadite in ele dureri de lungi generatii, carora mana dusmanoasa le-a stat pe tarele-i grumaz" (N. IORGA). Un truditor de exceptie pe taramul romanismului intr-o zona a Tarii _ Secuimea _ in care si astazi se zbat, cu aceeasi fervoare, in conditii extrem de vitrege, numerosi barbati. Elie Campeanu (n. 1859) s-a asezat aici in 1883, in comuna Subcetate din fostul judet Ciuc, unde a lucrat, ca invatator si preot, vreme de 15 ani, remarcandu-se ca lider de necontestat al populatiei romanesti asuprita de regimul dualist austro-ungar. Tenace, a castigat procesul jelerilor cu "domnii de pamant", a combatut si impiedicat, cat s-a putut maghiarizarea roma nilor, s-a opus presiunilor soviniste exercitate de autoritati. A cultivat sentimentul demnitatii nationale prin biserica si in calitate de inspector scolar pentru scolile romanesti din regiunea Giurgeu. Ca protopop greco-catolic,din 1898, a construit biserici, precum cea din Gheorgheni, a infiintat biblioteci parohiale si s-a implicat in sprijinirea fundatiilor culturale (ASTRA). In 1912 s-a opus, laolalta cu intreg Episcopatul Blajului, actiunii de trecere a greco-catolicilor romani din Giurgeu si Ciuc, la Episcopia ungureasca de la Hajdudorog: "Protestam energic impotriva acestui act ilegal, atat bisericesc, cat si politic..." Gestul de mare curaj i-a atras dupa sine condamnarea, iar cel din 1916, cand a intampinat entuziast patrunderea armatei romane in Gheorgheni _ condamnarea la moarte in contumacie! Ajuns in Moldova, s-a inscris voluntar in armata romana si a indeplinit diverse misiuni, impreuna cu doi dintre fiii sai, alti sase, cu mama lor, ramasi acasa