Ieri, Tribunalul Bucuresti nu a mai prelungit mandatele de arestare ale unor inculpati trimisi in judecata pentru fapte deosebit de grave si violente, printre care talharii si chiar un omor. Acest Ieri, Tribunalul Bucuresti nu a mai prelungit mandatele de arestare ale unor inculpati trimisi in judecata pentru fapte deosebit de grave si violente, printre care talharii si chiar un omor. Acest lucru a fost posibil ca urmare a intrarii in vigoare a prevederilor noului Cod de procedura penala, respectiv a dispozitiilor referitoare la prelungirea arestarii in cursul judecatii. Concret, este vorba de art.160 indice c, al.1, modificat de catre Camera Deputatilor, care nu a agreat forma elaborata de Ministerul Justitiei, insusita de Guvern si aprobata de Senat. La medierea dintre cele doua Camere, a avut castig de cauza varianta deputatilor, superiori numeric, dar si in ceea ce priveste gradul de interes profesional, respectiv numarul mare de avocati-deputati. Prezentam, in continuare, textul initial al articolului care - daca ar fi fost mentinut - nu ar fi determinat crearea unor situatii aberante precum cea descrisa mai sus: "In cursul judecatii, in prima instanta, in cazul in care apar elemente noi care fac necesara mentinerea arestarii peste 30 de zile sau elementele ce au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate, instanta, prin incheiere motivata, poate dispune ori de cate ori este nevoie mentinerea arestarii pentru cel mult 30 de zile de fiecare data. Incheierea prin care s-a dispus asupra mentinerii arestarii poate fi atacata cu recurs, prevederile art.160 lit.b, al.2 aplicandu-se in mod corespunzator". Comisia juridica a Camerei Deputatilor, condusa de avocatul Ion Neagu, a gandit o alta varianta, care suna astfel: "In cursul judecatii, in prima instanta, in cazul in care apar elemente noi (s.n.) care fac necesara prelungirea privari