Apicius
De re coqvinaria/Arta culinara sau bucataria in Roma antica
Editie bilingva, traducere, introducere, note si indici de Theodor Georgescu, Editura Albatros, Bucuresti,
2003, 248 p., f.p.
Arta culinara a lui Apicius (De re coqvinaria, in original) il transpune pe cel care are curiozitatea de a o deschide in Antichitatea romana printr-un aspect oarecum inedit, dar nu mai putin interesant al acesteia – bucataria in Roma imperiala. Alcatuita in secolul I d.Chr., asadar intr-o epoca in care austeritatea era mai degraba o chestiune tinind de mos maiorum (obiceiul stramosilor), aceasta carte de bucate da seama de nivelul la care ajunsese interesul pentru arta gastronomica si de rezultatele pe care o asemenea preocupare le generase. Semnificative in acest sens sint de altfel si datele pe care le cunoastem din biografia lui Apicius. Contemporan cu imparatul Tiberius, se pare ca dispunea de o avere considerabila, ceea ce i-a permis extravagantele culinare care i-au facut faima. Socotit cel dintii care a intocmit un canon al artei gastronomice, inventind el insusi numeroase mincaruri dintre cele mai originale (calciie de camila, limbi de flamingo, de paun sau de privighetoare etc.), celebritatea lui Apicius era atit de mare incit numele sau ajunsese sa desemneze bucatarul prin excelenta. Inevitabil insa, acest stil de viata costisitor l-a ruinat si, nevoit sa renunte la el, a preferat sa se otraveasca. Avem deci de-a face cu un personaj cu adevarat priceput intr-ale bucatariei, a carui maiestrie este verificata in toate tipurile si categoriile de mincaruri, fapt dovedit de marea varietate a retetelor sale. Acestea sint grupate in zece carti care acopera practic toate domeniile gastronomiei, dupa cum arata si titlurile lor: Bucatarul grijuliu, Macelarul, Gradinarul, Mincaruri de tot felul, Legume si seminte, Specialistul in oratanii,
